Potrivit art.
21 alin. (2) lit. h) din Codul Fiscal,
cheltuielile efectuate de catre o societate comerciala platitoare de
impozit pe profit pentru formarea si perfectionarea profesioanala a
personalului angajat sunt cheltuieli deductibile la calculul
impozitului pe profit.
Deoarece formarea profesionala a angajatilor
presupune dobandirea unor comeptente noi precum si imbunatatirea
celor deja existente, rezultatul muncii acestora fiind astfel
imbunatatit, cheltuielile cu formarea
profesionala sunt considerate cheltuieli efectuate in scopul
realizarii de venituri.
In completarea acestui articol din
Codul Fiscal, conform Ordonantei
129/2000 republicata, formarea
profesionala a adultilor reprezinta formarea profesionala initiala
si/sau continua organizata prin alte forme decat cele specifice
sistemului national de invatamant.
Conform Legii invatamantului, sistemul national de
invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor
de invatamant de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a
activitatii de instruire si educare si cuprinde atat unitati si
institutii de invatamant de stat cat si unitati particulare. Acestea
sunt grupate in unitati de invatamant prescolar, primar, secundar,
postliceal si invatamant superior, univeristar si postuniversitar.
Totodata, sistemul national de invatamant cuprinde si educatia
permanenta.
Prin formarea profesionala initiala se asigura
pregatirea necesara pentru dobandirea competentelor profesionale
minime necesare pentru obtinerea unui loc de munca. Formarea
profesionala continua este ulterioara formarii initiale si asigura
adultilor fie dezvoltarea competentelor profesionale deja dobandite,
fie dobandirea de noi competente.
Formarea profesionala a adultilor se organizeaza in mod
distinct pe niveluri de pregatire, profesii, ocupatii, meserii si
specialitati, tinandu-se seama de nevoile angajatorilor, de
competentele de baza ale adultilor, de cerintele posturilor pe care
acestia le ocupa si de posibilitatile lor de promovare sau de
incadrare in munca, precum si de cerintele de pe piata muncii si
aspiratiile adultilor.
Formele de realizare
a formarii profesionale
a adultilor sunt:
- cursuri organizate de
furnizorii de
formare profesionala;
- cursuri organizate de
angajatori in
cadrul unitatilor proprii;
- stagii de practica si
specializare in unitati din
tara sau din strainatate;
- alte forme de pregatire profesionala prevazute
de lege.
Prin urmare, conform Ordonantei 129/2000 privind
formarea profesionala a adultilor,cheltuielile
efectuate de catre
angajatori pentru plata taxelor angajatilor pentru
facultate sau masterat nupot fi considerate
cheltuieli cu formarea profesionala a personalului angajat
deoarece acestea sunt realizate prin unitati care fac parte din
sistemul national de invatamant. In cazul in care aceste taxe
sunt totusi platite de catre angajator, sumele
achitate constituie pentru salariat avantaj in natura.
Astfel, aceste sume trebuie considerate elemente similare veniturilor
din salarii si trebuie tratate ca atare, respectiv impozitate
ca orice alt venit de natura salariala
Potrivit
art. 191 alin. (1) din Codul muncii, angajatorii au obligatia de a
asigura participarea la programe de formare
profesionala
pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza:
a) cel putin o data la 2
ani, daca
au cel putin 21 de salariati;
b) cel putin o data la 3
ani, daca au sub 21 de
salariati.
Daca firma are mai mult de 20 de salariati,
angajatorul este obligat sa elaboreze (dupa consultarea sindicatului,
daca exista) un plan anual de formare
profesionala . Acest plan va
fi adus la cunostinta salariatilor in termen de 3 zile de la
adoptare, prin afisare in interiorul unitatii.
Prin planul anul de formare
profesionala , angajatorul
stabileste care posturi din cadrul
societatii necesita o calificare, respectiv
specializare superioara.
Companiile care organizeaza, in baza planului
anual de formare
profesionala , programe de formare
profesionala pentru propriii
angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire
profesionala, primesc din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma
reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare
profesionala organizate
pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat (art. 481
Legea nr. 76/2002).
Mai mult, potrivit art.
34 din O.G. 129/2007 privind
formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, cheltuielile pentru formarea profesionala a
salariatilor sunt cheltuieli deductibile din impozitul pe profit.
Aceeasi prevedere se regaseste si art.
21 lit. h)
din Codul
fiscal .
Asadar sunt suficiente motive pentru utilizarea
programelor de formare profesionala: costuri reduse, angajati
entuziasti, motivati si competenti, productivitate sporita... =
companie competitiva.
CODUL FISCAL
(de
citit
– art.
21-2pragrafulh)
Capitolul 2. Calculul
profitului impozabil
Art. 21 - Cheltuieli
(1)
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli
deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de
venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative
in vigoare.
(2)
Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:
a)
cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata
stabilita de catre contribuabil;
b)
cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si
cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a
bolilor profesionale;
c)
cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de
accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si
cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri
profesionale;
d)
cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul
popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui
contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor
necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in
categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se
acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru
incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum
si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
e)
cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate,
efectuate de catre salariati si administratori;
f)
contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a
cooperativelor de credit;
g)
taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii,
reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile
pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;
h)
cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a
personalului angajat.
Lizibilitate 
